Omul superficial are o fire versatilă, influenţabilă, care reflectă transformările timpului. În ochii săi adevărul înseamnă transformare şi, de aceea, îi convine să cheme minciună adevărul de ieri şi adevăr minciuna! El se mulţumeşte doar cu unghi din care observă adevărul şi realitatea. Paradoxal, doreşte să fie pretutindeni, dar din cauza nesatorniciei sale nu va ajunge de fapt nicăieri. De aceea, nici imobilitatea unora nu poate trece drept statornicie, ci poate fi un efect al superficialităţii. Puterea omului superficial este aparentă, putând fi cu uşurinţă depăşită de cea a unei femei, copil sau bătrân, potrivit Sf. Ap. Pavel care spune că „puterea lui Dumnezeu este tare întru cei neputincioşi” (II Cor XII, 9). Tratează totul cu prea mare uşurinţă şi de aceea nimic nu este trainic din tot ceea ce face. În consecinţă, superficialul este un om blazat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu