joi, 8 noiembrie 2018

Torţionarii nu au murit!

Potrivit informaţiilor din presa românească, torţionarii Ion Ficioru şi Alexandru Vişinescu au murit, la scurt timp, unul după altul după ce fuseseră închişi la Penitenciarul Jilava. 

Nu pot uita, fără pic de intenţie de răzbunare, banalitatea cu care am lăsat ca răul care a traumatizat pe cei mai nevinovaţi din societatea noastră să se propage. Ne uităm sideraţi la sondaje şi ne întrebăm de ce, dacă suntem creştini, batem recorduri după recorduri negative la patimile şi păcatele comise împotriva propriei familii. Abuzul domestic şi violenţa în familie - care generează la rândul lor mult-mediatizatul bulling din şcoli şi se propagă apoi în societate - îşi au izvorul în problemele din trecut rămase încă nerezolvate.  

Bastonul lor a fost adulat şi pentru că îl ţineau bine în mână au fost caracterizaţi la superlativ "cei mai ce", chiar dacă epitetele nu erau măgulitoare: răi, călăi, mincinoşi, ipocriţi etc. În felul acesta, un întreg popor a fost condamnat la perpetuarea unei spaime care a sporit lipsa de încredere în propriile sale puteri. Generaţii întregi de copii ai acestui popor traumatizat s-au întrebat rând pe rând dacă nu cumva sunt mai proşti pentru că nu se descurcă la fel de bine cum au făcut-o torţionarii şi urmaşii lor! De aici până la convertirea victimelor în călăi nu a mai fost decât un pas pe care mulţi, care au cedat nervos, s-au văzut siliţi să facă ruşinosul "pact cu diavolul". 

Am jucat spectacolul de teatru "Osânda Cărţilor" la Penitenciarul Jilava şi Rahova când încă ei mai trăiau! Nu ştiu dacă s-au regăsit sau nu în torţionarul interpretat de actori, dar - când mă gândesc că am fost atât de aproape de ei - regret că nu şi-au recunoscut, măcar pe patul de moarte, păcatul de a fi însămânţat cei mai rău în poporul român şi încă mai dă roade. Aşa, deşi ei au murit, păcatul lor încă e viu printre noi!