miercuri, 27 octombrie 2010

CONTRIBUŢIA BISERICII LA RESTAURAREA NAŢIUNII ROMÂNE

Poporul român este nefericit, deprimat, apatic, derutat şi duplicitar, conform sondajelor de opinie efectuate de diverse instituţii naţionale şi internaţionale, iar cauza acestei stări generale ar putea-o constitui faptul că bunul simţ nu mai reprezintă o valoare pentru cultura şi civilizaţia românească corespunzătoare generaţiilor care au intrat în mileniul III şi care, încercând să contracareze comunismul, au făcut din "golaniadă" un modus vivendi.

Studiul "World Giving Index - 2010", realizat de organizaţia caritabilă britanică "Charities Aid Foundation" (CAF),pe baza sondajelor Gallup care plasează România pe locul 142 din 153 de ţări la capitolul altruism (alături de ţări precum Rwanda, Bangladesh, China, Lituania, Grecia, Serbia, Ucraina, Burundi şi Madagascar), relevă gradul mare de nefericire al poporului român. Probabil că astfel se justifică, potrivit raportului Institutului Naţional de Medicină Legală pe 2009, numărul crescând de sinucideri din rândul românilor în comparaţie cu anii anteriori.

După ce am văzut că, în conformitate cu concluziile raportului STISTOC 2009 - finanţat de finanțat de “Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică” din România ce se află în subordinea “Ministerului Educaţiei şi Cercetării”, majoritatea românilor trebuie realfabetizaţi teologic şi ştiinţific, se pare că poporul român mai are nevoie de o resuscitare emoţională care să îl ajute să devină mai generos decât este în prezent. Dar, şi aici ar fi o problemă, pentru că o astfel de resuscitare ar putea alimenta, de fapt, extremismul religios latent al unui popor pasiv, aşa cum este poporul român, conform raportului organizaţiei Minority Rights Group, publicat în data de 1 iulie 2010, confirmat de un sondaj CURS făcut aproximativ în aceiaşi perioadă.

Şi, cum nu erau suficente problemele cu care aparent se confruntă, la toate aceste aspecte se mai adaugă şi deruta românilor care, atunci când sunt lăsaţi să aleagă singuri, nu ştiu în cine şi în ce să mai aibă încredere, conform "Cartografierii sociale a Bucureştiului" realizată în perioada martie-mai 2010 de către Departamentul de Sociologie al Facultăţii e Ştiinţe Politice SNSPA din Bucureşti. Această derută reiese şi din faptul că, în conformitate cu datele aceluiaş studiu, aproape 30% din populaţia Bucureştiului a apelat la vrăjitori (meteahnă despre care se pot găsi informaţii accesând blogul Monitor Religios) pentru a li se ghici în cărţi, în cafea sau în palmă, deşi jumătate din bucureşteni declară că merg regulat la biserică, iar preoţii lor beneficiază de un nivel înalt de încredere.

Una din cauze o constituie faptul că, în ultima vreme, bunul simţ a dispărut din cultura poporului român, conform datelor "GFK Custom Research Worldwide - 2006" şi "Metro Media Transilvania - 2007", ce relevau la acea vreme faptul că numai 6% dintre români sunt siguri de buna lor creştere (bun simţ).

Chiar dacă nu este neapărat nevoie să fii creştin pentru a fi un om simţit, totuşi, bunul simţ este o condiţie esenţială pentru cei care vor să devină buni creştin. Restaurând fiinţa umană prin propria Sa Înviere, Mântuitorul nostru Hristos, “Calea, Adevărul şi Viaţa” (Ioan 14, 6) a căutat, implicit, să stârnească semenilor Săi interesul pentru cultivarea bunului simţ. Ori, dacă restaurarea înseamnă înviere, iar învierea în Hristos înseamnă îndumnezeire, rezultă că bunul simţ este o condiţie esenţială în procesul desăvârşirii umane care culminează cu mântuirea. Astfel, din această perspectivă, Biserica Ortodoxă Română trebuie privită ca unul din laboratoarele care au ca misiune încredinţată de Mântuitorul Hristos tocmai contribuţia la restaurarea naţiunii române.

Niciun comentariu: